Manastiri

Manastirea Prislop Maramures

Biserica mănăstirii a fost construită între anii 1994-1995 de către pr. Irineu (Ioan Bârle), originar din Prislop, împreună cu părinții săi pe terenul familiei.

Lucrările la biserică au continuat până după anul 2000, perioadă în care s-au realizat finisajele și pictura. În anul 2003 s-a construit Altarul Bisericii, prin participarea tuturor credincioșilor din Prislop, care au adus de pe hotar 12 pietre necioplite de mână de om, amintind altarul jertfelor Vechiului Legământ.    

Pe altarul de la Prislop, în racla cu sfintele moaște, se odihnesc, împreună cu rămășițe trupești ale mai multor sfinți, câte o mică părticică de os din trupul celui care a fost sfântul apostol Andrei și una din trupul sfântului Grigore Dialogul – unind astfel, în chip tainic, două milenii de rugăciuni. Tot pe acest altar, lângă racla cu sfintele moaște, în crucea folosită pentru binecuvântare la praznice, se găsește o mică părticică din lemnul Sfintei Cruci a lui Isus.     

Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastiri

Manastirea Sapanta Peri

În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. În anul 1404, o seamă de nobili români au reîntărit posesiunea Mănăstirii, pomenind de donația anterioară a lui Balc și Drag: trei sate (Taras, Criva și Peri) și o moară "în țara Câmpulungului pe apa Săpânței, unde se varsă Săpânța în Tisa". "Iar după moartea lor, și Dumitru voievod și fratele său Alexandru

Meșter au întărit în fața noastră mănăstirii aceste stăpâniri din uricul lor", spune hrisovul[2].

Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.

Manastirea Sapanta Peri
Bisirica din lemn Sapanta
Bisirica din lemn Sapanta
Bisirica din lemn Sapanta
Manastiri

Barsana

Apartinand de Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului, Manastirea Soborul Sfintilor Apostoli din Barsana este situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde spatiile dumbravilor largi ale Izei se stramteaza, spre localitatea Stramtura, fiind cel mai stramt vad al Izei. De la kilometrul 17 al Drumului Judetean 186, trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin spre manastire.

Barsana
Barsana
Barsana
Barsana
Barsana
Barsana
Barsana